BENEDICTÍN, -Ă s.m. și f. Călugăr(iță) dintr-un ordin călugăresc, întemeiat în sec. VI de Benedict de Nursia în mănăstirea de la Monte Cassino din Italia. // adj. Care aparține benedictinilor, referitor la benedictini. ♦ (Fig.) Laborios. [< fr. bénédictin]. Vezi definitia »

jmetelín s.f. (reg.) 1. porumb. 2. rădăcina porumbului rămasă în pământ. Vezi definitia »

IÉFTIN, -Ă, ieftini, -e, adj. 1. (Adesea adverbial) Care are un preț (relativ) mic, care nu costă scump; convenabil. ◊ Expr. (Adverbial) A scăpa ieftin = a scăpa dintr-o situație dificilă fără urmări serioase sau neplăceri (prea mari). 2. Fig. Lipsit de originalitate; comun, banal; trivial. Glumă ieftină. [Var.: iéften, -ă adj.] – Din ngr. efthinós. Vezi definitia »

PERFÍN, -Ă adj. (despre mărci poștale) perforat de întreprinderi particulare sau instituții în vederea împiedicării sustragerii și folosirii abuzive. (< it. perfino) Vezi definitia »

BIVITELÍN, -Ă adj. (Despre gemeni) care provine din două ouă diferite. [< fr. bivitellin]. Vezi definitia »