BIMÉMBRU, -Ă adj. Cu două membre, cu doi membri. ◊ Propoziție bimembră = Propoziție în care există ambele părți de propoziție principale (subiectul și predicatul). [Cf. it. bimembre]. Vezi definitia »

PEDIÁTRU, -Ă, pediatri, -e, s. m. și f. Medic specialist în pediatrie; medic de copii. ◊ (Adjectival) Medic pediatru. [Pr.: -di-a-] – Din fr. pédiatre. Vezi definitia »

CENTILÍTRU, centilitri, s. m. Măsură subdivizionară de capacitate, care reprezintă a suta parte dintr-un litru. – Din fr. centilitre. Vezi definitia »

DIÓPTRU, dioptre, s. n. (Fiz.) 1. Suprafață care separă două medii transparente cu indici de refracție diferiți. 2. Dispozitiv sau instrument optic care determină linia de vizare spre un punct dat. [Pr.: di-op-] – Din fr. dioptre. Vezi definitia »

fiácru (fiácre), s. n. – Birjă, trăsură de piață. Fr. fiacre. Înv., ca și dubletul fiacăr, s. n., din germ. Fiaker. Vezi definitia »