PROGÁDIE, progadii, s. f. (Reg.) Curte a unei biserici folosită ca cimitir. [Var.: prográdie s. f.] – Din sl. podŭgradie. Vezi definitia »

CODICOLOGÍE s. f. disciplină a paleografiei care studiază manuscrisele nu ca purtătoare ale unui text, ci ca obiecte de sine stătătoare. ◊ istorie a colecțiilor, a modului și a condițiilor de păstrare etc. a manuscriselor. (< fr. codicologie) Vezi definitia »

românofilíe s. f., g.-d. art. românofilíei Vezi definitia »

MANDUCÁȚIE s.f. (Rar) Acțiunea de a mânca. [Gen. -iei. / < lat. manducatio, fr. manducation]. Vezi definitia »

INCLINOMETRÍE s. f. Operație de măsurare și înregistrare a poziției în spațiu a unei găuri de sondă. – Din fr. inclinométrie. Vezi definitia »