sandomírcă s.f. (înv. și reg.) soi de grâu cu spicul de culoarea roșie deschisă, cu bobul mic, oval, alb-gălbui, cultivat mai ales în Moldova. Vezi definitia »

HETEROMORFÓZĂ s. f. 1. diversitate morfogenetică. 2. (med.) înlocuire a unei porțiuni de organ distruse. (< fr. hétéromorphose) Vezi definitia »

prubăleálă, prubăléli, s.f. (reg.) încercare, probă. Vezi definitia »

SIMFÍZĂ s. f. 1. (anat.) articulație puțin mobilă. ◊ legarea a două oase împreună. 2. alipire, prin aderențe, a două membrane seroase; concreștere a unor părți sau organe, care în mod obișnuit sunt separate. (< fr. symphyse) Vezi definitia »

GLOSEMÁTICĂ s.f. Teorie lingvistică structurală, elaborată de lingvistul danez L. Hjelmslev, după care limba este privită ca obiect în sine, ca un sistem de relații interne. [Gen. -cii. / < fr. glossématique]. Vezi definitia »