melc, melci s. m. 1. inel de damă cu montură împletită. 2. (la pl.) păr pubian. Vezi definitia »

DECÁLC s. n. 1. desen obținut prin decalcare. 2. (lingv.) calc (2). (< fr. décalque) Vezi definitia »

tîlc (-curi), s. n. – 1. Interpretare. – 2. Comentariu, explicație. – 3. Semnificație, sens. Sl. tlŭkŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 49; Cihac, II, 400). – Der. tîlcovanie, s. f. (interpretare, exegeză), înv. din sl. tlŭkovanije; tîlcos, adj. (Basar., povestitor, care istorisește cu plăcere); tîlcui, vb. (a interpreta, a explica, a comenta; a traduce), din sl. tlŭkovati; tîlcuitor, s. m. (interpret; exeget). Vezi definitia »

CODOBÉLC, codobelci, s. m. Nume dat melcului în unele jocuri de copii. – Contaminare între codoberc (puțin folosit „fără coadă” <coadă + berc) și melc. Vezi definitia »

POLC, polcuri, s. n. Unitate militară în țările române, la sfârșitul evului mediu, corespunzătoare regimentului. – Din ucr., rus. polk. Vezi definitia »