DESCĂLICĂTÓR s. m. v. descălecător. Vezi definitia »

HURUITÓR, -OÁRE, huruitori, -oare, adj. (Rar) Care huruie. [Pr.: -ru-i-] – Hurui + suf. -tor. Vezi definitia »

TOR, toruri, s. n. 1. Mulură rotundă cu profil convex de la baza sau de la capitelul unei coloane. 2. Corp geometric care rezultă din rotirea unui cerc în jurul unei axe situate în planul cercului, dar care nu trece prin centrul cercului. – Din fr. tore. Vezi definitia »

CAMPEÁDOR s.m. Supranume dat în Spania Cidului. [Pron. -pe-a-. / < sp. campeador]. Vezi definitia »

RABOTÓR, rabotori, s. m. Muncitor calificat care lucrează la raboteză. – Din fr. raboteur. Vezi definitia »