ORCHESTRATÓR, orchestratori, s. m. Persoană care orchestrează bucăți muzicale. – Orchestra + suf. -tor. Vezi definitia »

SUPLINITÓR, -OÁRE adj., s. m. f. 1. (cel) care suplinește în muncă, într-o funcție; locțiitor, supleant. 2. (cadru didactic) care nu este titularizat. (< suplini + -tor) Vezi definitia »

ZÂNGĂNITÓR, -OÁRE adj. v. zăngănitor. Vezi definitia »

VENITÓR, -OÁRE, venitori, -oare, adj. (Înv.) Care urmează să vină, următor. – Din veni + suf. -(i)tor. Vezi definitia »

TRANVERTÓR s. n. mașină electrică sincronă care convertește un curent continuu în curent alternativ și invers sau care schimbă frecvența unui curent alternativ. (< fr. tranverteur) Vezi definitia »