TURBULÉNT, -Ă, turbulenți, -te, adj. 1. (Livr.) Care face gălăgie; care produce dezordine. 2. (Fiz.; despre fluide) Care prezintă în masa lui vârtejuri, agitație. – Din fr. turbulent, lat. turbulentus. Vezi definitia »

AMORTISMÉNT s.n. Stingere treptată a unei datorii, a unei rente etc. [< fr. amortissement]. Vezi definitia »

PUBESCÉNT, -Ă adj. 1. (Despre frunze, tulpini etc.) Acoperit cu peri mici ca un puf. 2. (Liv.) Care intră în pubertate. [< fr. pubescent, cf. lat. pubescens]. Vezi definitia »

TRIDÉNT, tridente, s. n. Furcă cu trei dinți care era considerată în antichitate ca simbol al puterii zeului Neptun. – Din fr. trident, lat. tridens, -ntis. Vezi definitia »

EXISTÉNT, -Ă I. adj. care există, trăiește. II. s. n. 1. (fil.) manifestare concretă a existenței; ceea ce există. 2. (jur.) orice categorie de bunuri aparținând unei întreprinderi la o anumită dată. (< fr. existant) Vezi definitia »