KYRIE s. f. (Muz.) 1. (Și în sintagma kyrie eleison) Invocație a divinității adoptată în cultul creștin. 2. Parte a misei (care se deschide prin kyrie 1). [Pr.: chí-] – Cuv. gr. Vezi definitia »

ORÁȚIE, orații, s. f. 1. (Pop.) Urare în versuri pe care colăcarii o adresează mirilor la nuntă; conăcărie. 2. (Livr.; înv.) Felicitare, urare; p. ext. cuvântare, discurs (rostit la anumite ceremonii sau ocazii). 3. (Înv.) Oratoriu¹ (1). [Var.: orațiúne s. f.] – Din lat. oratio, -onis. Vezi definitia »

MONOGRAFÍE s.f. Studiu științific care tratează un subiect anumit din toate punctele de vedere. [Gen. -iei. / < fr. monographie, cf. gr. monos – unic, graphein – a scrie]. Vezi definitia »

LISOFOBÍE s.f. (Med.) Teamă morbidă de turbare. [Gen. -iei. / < fr. lyssophobie, cf. gr. lyssa – turbare, phobos – teamă]. Vezi definitia »

TREZORERÍE, trezorerii, s. f. 1. Oficiu al unui stat unde se păstrează și se administrează tezaurul public. 2. Administrarea tezaurului public. – Din fr. trésorerie. Vezi definitia »