Definita cuvantului dialectic
DIALÉCTIC, -Ă I. adj. 1. conform cu principiile dialecticii; bazat pe dialectică. 2. care privește fenomenele de pe pozițiile dialecticii. II. s. f. 1. (ant.) arta de a ajunge la adevăr descoperind contraziceri în raționamentul adversarului. 2. (în evul mediu) arta deosebirii adevărului de neadevăr. 3. (în filozofia marxistă) teorie generală despre dezvoltarea naturii, a societății și gândirii, precum și metodă de cunoaștere și de transformare a lumii. 4. procesul mișcării și al dezvoltării fenomenelor. (< fr. dialectique, lat. dialecticus)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu dialectic
URȘINÍC, urșinice, s. n. (Înv.) Catifea. – Et. nec. Vezi definitia »
ANAMNÉSTIC, -Ă adj. referitor la anamneză (3); anamnezic. (< fr. anamnestique) Vezi definitia »
ARPAGÍC s. n. Ceapă mică, obținută din sămânță și care, răsădită, dă ceapa obișnuită. – Tc. arpacik (bg. arpağik). Vezi definitia »
PARAFRÁSTIC, -Ă adj. care constituie o parafrază, prin parafrază. (< fr. paraphrastique) Vezi definitia »
HEMIPLÉGIC, -Ă, hemiplegici, -ce, adj., s. m. și f. (Persoană) bolnavă de hemiplegie. – Din fr. hémiplégique. Vezi definitia »