PARTIZÁN, -Ă I. s. m. f. 1. adept, susținător (al unei idei, al unei doctrine etc.); luptător pentru o cauză comună. 2. luptător într-un detașament organizat, neîncadrat formal în forțele armate, care acționează în spatele frontului inamic. II. adj. care manifestă, exprimă un spirit de partid. (< fr. partisan, rus. partizan) Vezi definitia »

principăteán, principăténi, s.m. (înv.) locuitor din populația de bază a celor două Principate. Vezi definitia »

SAMOÁN, -Ă adj., s. m. f. (locuitor) din Samoa; samoed. ◊ (s. f.) limbă polineziană vorbită în Samoa. (< fr. samoane) Vezi definitia »

CIORTÁN, ciortani, s. m. Crap de 1-2 kilograme. – Din tc. çortan. Vezi definitia »

PUBLICÁN s.m. (Ist.) Adunător, strângător de impozite publice. [< lat. publicanus, cf. fr. publicain]. Vezi definitia »