CÍCLIC, -Ă I. adj. 1. care se desfășoară în cicluri; periodic. ◊ (despre compoziții muzicale) alcătuit din mai multe părți independente. 2. (despre flori) toate elementele dispuse în verticil. 3. (despre compuși chimici) care are catenele închise în ciclu. II. s. n. (cinem.) suită de desene, fazele unei mișcări care, funcțional, se repetă. (< fr. cyclique, gr. kyklikos) Vezi definitia »

PARODÍSTIC, -Ă, parodistici, -ce, adj. Care se referă la parodie (1), care este specific parodiei, care ține de parodie. – Parodie + suf. -istic. Vezi definitia »

SARDANAPÁLIC, -Ă, sardanapalici, -ce, adj. (Livr.; despre ospețe, mod de viață) Exagerat de îmbelșugat, de luxos. ♦ (Livr.) Decăzut. – Sardanapal (n. pr.) + suf. -ic. Vezi definitia »

CUÁNTIC, -Ă, cuantici, -ce, adj. Referitor la cuantă sau la cuantificare. ◊ Număr cuantic = fiecare dintre numerele care caracterizează stările staționare ale unui atom, ale unei molecule etc. Mecanică cuantică = ramură a fizicii care studiază fenomenele care se petrec la scara atomilor. Electrodinamică cuantică = ramură a fizicii care studiază procesele elementare discontinue din câmpul electromagnetic și interacțiunea dintre câmpul electromagnetic și substanțe sau corpuri. [Var.: cvántic, -ă, adj.] – Din fr. quantique. Vezi definitia »

HETEROTÓPIC, -Ă, heterotopici, -ce, adj. (Med.) De heterotopie. – Din fr. hétérotopique. Vezi definitia »