Definita cuvantului dihotomie
DIHOTOMÍE s. f. 1. diviziune în două părți, grupe sau specii. 2. (log.) împărțire a unei noțiuni în alte două noțiuni. 3. ramificare a unui organ axial (rădăcină, tulpină, ramuri) prin bifurcare. (< fr. dichotomie, gr. dikhotomia)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu dihotomie
LIPEMÍE s. f. 1. prezența lipidelor în sânge. 2. creșterea anormală a numărului lipidelor din sânge. (< fr. lipémie) Vezi definitia »
POZÍȚIE s. f. 1. mod în care este așezat sau situat ceva sau cineva; (p. ext.) loc unde se găsește ceva sau cineva. ◊ (muz.) loc al unei note sau al unei chei pe portativ; felul în care sunt ținute mâinile în timpul cântatului la instrumentele muzicale. ◊ locul pe care îl ocupă un sunet într-un cuvânt. 2. teren, loc pe care sunt dispuse trupele pe front sau navele de război pe mare, servind ca bază de atac sau de apărare. 3. atitudine a corpului; ținută. 4. situație, stare în care se găsește cineva sau ceva. ◊ situație socială, rang. (< fr. position, lat. positio, germ. Position) Vezi definitia »
GEOFAGÍE s.f. (Biol.) Hrănire cu pământ, faptul de a fi geofag. [Gen. -iei. / < fr. géophagie]. Vezi definitia »
OBSECRÁȚIE s. f. figură retorică prin care oratorul invocă zeii sau oamenii. (< fr. obsécration, lat. obsecratio) Vezi definitia »
SINDESMOTOMÍE s. f. secționare chirurgicală a unui ligament. (< fr. syndesmotomie) Vezi definitia »