PELORÍE s.f. (Biol.) Schimbare a formei unui organ. [< germ. Pelorie, cf. gr. peloros – monstruos]. Vezi definitia »

ACORÍE¹ s.f. (Med.) Anomalie constând în absența congenitală a pupilei. [Gen. -iei. / < fr. acorie, cf. gr. a – fără, kore – pupilă]. Vezi definitia »

CERVICOTOMÍE, cervicotomii, s. f. (Med.) Incizie chirurgicală la nivelul colului uterin. – Din fr. cervicotomie. Vezi definitia »

TASICHINEZÍE, tasichinezii, s. f. (Med.) Tendință irezistibilă de a merge, de a alerga, observată la psihopați. [Scris și: tasikinezie] – Din fr. tasikinésie. Vezi definitia »

BIOGEOCHIMÍE (‹ germ.) s. f. Ramură a geochimiei care studiază relațiile dintre biosferă și celelalte geosisteme din punct de vedere chimic (compoziția chimică a organismelor și modul de participare a materiei vii și a produselor și de descompunere în procesele de migrație și de acumulare a elementelor chimice din scoarța terestră). Metodele b. sînt folosite și în prospecțiunile zăcămintelor de minerale utile. Vezi definitia »