IMPULSÍV, -Ă adj., s. m. f. (om) care acționează sub influența primului impuls; violent, nestăpânit, brutal. (< fr. impulsif) Vezi definitia »

RECURSÍV, -Ă adj. 1. (lingv.) care poate fi repetat în mod nelimitat. 2. (mat., log.) repetitiv pe calea unui automatism. ♦ funcție ~ă = funcție de mai multe variabile cu domeniul de definiție cuprins în mulțimea numerelor naturale. 3. (inform.; despre un program) care se pune în mișcare în mod repetitiv și automatic. (< fr. récursif, engl. recursive) Vezi definitia »

DISIPATÍV, -Ă adj. (despre corpuri, sisteme tehnice) care disipează energie sau căldură. (< fr. dissipatif) Vezi definitia »

SUBSTRACTÍV, -Ă adj. (Despre un amestec de culori) Care se realizează prin eliminarea unui domeniu din spectrul luminii albe. [Var. (după alte surse) sustractiv. / cf. fr. soustractif]. Vezi definitia »

CONSECUTÍV, -Ă, consecutivi, -e, adj. Care urmează fără întrerupere, în șir; succesiv. ◊ Propoziție consecutivă = propoziție circumstanțială care exprimă rezultatul unei acțiuni sau al unei stări din propoziția regentă. Conjuncție consecutivă = conjuncție care introduce o propoziție consecutivă. – Din fr. consécutif. Vezi definitia »