TENIÁZĂ s. f. boală parazitară determinată de dezvoltarea teniei în intestin. (< fr. ténisis) Vezi definitia »

ZĂGẤRNĂ, zăgấrne, s. f. ~. (din sb. zagrnuti = a înfășura, a înveli în cârpe < sb. grnuti = a strânge, a aduna) Vezi definitia »

CORDÍTĂ¹ s. f. Exploziv preparat din nitroglicerină și nitroceluloză. – Din fr. cordite. Vezi definitia »

ÉPOCĂ s.f. 1. Perioadă, interval de timp din istorie, marcat prin anumite evenimente importante. ◊ A face epocă = a marca o modă, a lăsa o amintire durabilă. 2. Timp, moment, vreme (când se repetă ceva periodic la aceleași condiții). 3. Subdiviziune a unei ere geologice. [Pl. -ci, -ce, var. epohă s.f. / < fr. époque, it. epoca, cf. gr. epoche – timp de oprire]. Vezi definitia »

APOTÉMĂ s.f. Perpendiculară care unește centrul unui poligon regulat cu mijlocul unei laturi. ♦ Înălțimea feței laterale a unei piramide regulate. [< fr. apothème, cf. gr. apothema < apotithemi – a coborî]. Vezi definitia »