dihór (-ri), s. m. – Mamifer carnivor care se apără răspîndind un miros urît (Martes foina, Mustela putorius). Sl. *dŭchorĭ „miros urît” (Cihac, II, 96; Tiktin; Miklosich, Slaw. Elem., 23), cf. sb., cr., cf. tvor, pol. tchorz, bg. dŭchor (Conev 56). Vezi definitia »

DISCUITÓR s. n. mașină agricolă cu discuri metalice, pentru afânarea solului. (< disc/ui/ + -tor) Vezi definitia »

VIBRATÓR s.n. 1. Mașină construită pentru vibrarea materialelor de construcție. 2. (Fiz.) Aparat care transformă curentul continuu în curent alternativ. ♦ Oscilator. // adj. Care vibrează; vibrant; vibratoriu. [Pl. -oare, (s.m.) -ori. / cf. fr. vibrateur]. Vezi definitia »

STATOREACTÓR s.n. Propulsor cu reacție pentru aerovehicule cu viteza supersonică, constituit dintr-un tub, fără nici un organ în mișcare de rotație. [Pron. -re-ac-, pl. -oare, (s.m.) -ori. / cf. fr. statoréacteur]. Vezi definitia »

OOSPÓR, oospori, s. m. Oul criptogamelor, format în oogon după fecundație. – Din fr. oospore. Vezi definitia »