MINUNĂȚÍE, minunății, s. f. 1. Minune (2). 2. Minune (3). – Minunat + suf. -ie. Vezi definitia »

TĂRĂȘÉNIE, tărășenii, s. f. (Fam. și pop.) Șir de întâmplări (neplăcute, complicate); pățanie, încurcătură. – Et. nec. Vezi definitia »

FIZIONOMÍE s.f. 1. Expresie particulară a trăsăturilor feței cuiva; chip, figură. 2. (Fig.) Structură, înfățișare caracteristică (a unei epoci, a unei colectivități de oameni etc.). [Gen. -iei, var. fiziognomie s.f. / < fr. physionomie, it. fisionomia, cf. gr. physis – natură, nomos – lege]. Vezi definitia »

PASIVIZÁȚIE s.f. Pasivizare. [Cf. fr. passivation]. Vezi definitia »

ALOMETRÍE s. f. creștere la animale în care unele organe se măresc mai repede (sau mai încet) decât corpul în ansamblu. (< fr. allométrie) Vezi definitia »