recalcitrant , incapatanat , fara stare , greu de convins in orice , o persoana dificila Vezi definitia »

mont (mónturi), s. n. – 1. Capăt al unui obiect, mai ales a unui membru scurtat; ciot. – 2. Vîrf, buric de deget. – 3. Rest, reziduu, rebut. Var. expresivă din bont (Scriban). Der. din mag. mont „tescovină, foloștină” (Drăganu, Dacor., VIII, 136) s-ar putea da numai pentru ultimul sens al cuvîntului. Cf. mot-. Vezi definitia »

gigánt (gigánți), s. m. – Uriaș. – Var. (înv.) ghigant. It. gigante (sec. XIX) și înainte (sec. XVIII) din gr. γίγας. – Der. gigantic, adj. (uriaș). Vezi definitia »

DENATURÁNT, -Ă adj., s. m. (substanță) care, adăugată unui produs, îi denaturează proprietățile inițiale. (< fr. dénaturant) Vezi definitia »

ANTIDEFLAGRÁNT, -Ă adj., s. n. (mijloc) care poate fi folosit fără pericol în spații unde există posibilitatea de explozie. (< fr. antidéflagrant) Vezi definitia »