NĂZUÍ, năzuiesc, vb. IV. Intranz. 1. A tinde cu străduință către ceva; a aspira, a râvni. ♦ Refl. și intranz. (Reg.) A se strădui, a se trudi; a încerca. 2. (Înv.) A se îndrepta spre cineva sau undeva după ajutor, a recurge, a apela la sprijinul, bunăvoința, îndurarea cuiva. 3. (Înv. și reg.) A se îndrepta, a se duce spre..., a ținti să ajungă la... – Et. nec. Cf. magh. néz. Vezi definitia »

ETUÍ s.n. Cutiuță (de piele, de carton) în care se păstrează un aparat mic, ochelarii etc. [Pron. -tüi, pl. -iuri. / < fr. étui]. Vezi definitia »

BĂRDUÍ, bărduiesc, vb. IV. Tranz. A ciopli cu barda. – Din bardă. Vezi definitia »

BANGUI [bãghi], cap. Rep. Centrafricane, port pe Oubangui; 596,8 mii loc. (1988, cu suburbiile). Nod de comunicații. Aeroport internațional. Pr. centru politic și economic al țării. Întrepr. textile, de încălț., producătoare de ulei de cocos și de prelucr. a lemnului. Universitate. Întemeiat în 1889. Centrul ad-tiv (din 1914) al terit. Oubangui-Chari din componența Africii Ecuatoriale Franceze, a devenit cap. statului independent Republica Africa Centrală (din 1960), a Imperiului (din 1976) și a Republicii Centrafricane (din 1979). Vezi definitia »

JEFUÍ, jefuiesc, vb. IV. tranz. 1. A fura bani sau obiecte în cantități mari (făcând uz de violență); a săvârși un jaf (1), a prăda. 2. A stoarce pe cineva de bani sau de alte bunuri materiale prin forță sau prin înșelăciune; a jecmăni. [Var.: (înv.) jecuí vb. IV]. – Jaf + suf. -ui. Vezi definitia »