RAPSODÍE s. f. 1. (în Grecia antică) episod din poemele homerice, recitat și cântat în public de rapsozi. 2. scriere lirică în versuri, fantezistă și sentimentală, de un colorit pitoresc. ◊ lucrare din fragmente luate din diferite scrieri. 3. piesă instrumentală scrisă pentru pian sau orchestră într-o formă liberă, pe teme folclorice. (< fr. rapsodie) Vezi definitia »

PANTOFAGÍE s.f. (Rar) Însușirea de a fi pantofag. [Gen. -iei. / < fr. pantophagie, cf. gr. pas – tot, phagein – a mânca]. Vezi definitia »

eteríe s. f. – Mișcare revoluționară greacă, ce a izbucnit în 1821, împotriva turcilor, în scopul cucerii independenței naționale. – Mr. eterie. Gr. ἐταιρία „societate”. Sec. XVIII (cf. Gáldi 184). – Der. eterist, s. m. (revoluționar). Vezi definitia »

păpurójnie s.f. (reg.) un fel de colac lung făcut cu ocazia botezului, la nunți, la înmormântări; pupăză. Vezi definitia »

CHEILORAFÍE s. f. sutură a unei buze. (< fr. chéilorraphie) Vezi definitia »