INERȚÍE s.f. 1. Proprietate a corpurilor în virtutea căreia ele își păstrează starea de mișcare sau de repaus în care se află atâta timp cât nu sunt supuse acțiunii unei forțe exterioare. 2. Calitate a unor corpuri de a nu reacționa față de alte substanțe. ♦ (Med.) Inerție uterină = lipsă de contracție și de retractare a mușchiului uterin după naștere. 3. (Fig.) Înclinare către inactivitate; indolență, apatie. [Gen. -iei. / cf. fr. inertie, it. inerzia, lat. inertia]. Vezi definitia »

CIZMĂRÍE², cizmării, s. f. Atelierul cizmarului; ciubotărie². – Cizmă + suf. -ărie. Vezi definitia »

ACROPATÍE s.f. (Med.) Afecțiune localizată la extremități. [Gen. -iei. / < fr. acropathie, cf. gr. akron – extremitate, pathos – boală]. Vezi definitia »

CĂLDĂRĂRÍE, căldărării, s. f. Atelier meșteșugăresc în care se confecționau sau se reparau odinioară căldări (1), cazane sau alte obiecte (de aramă). – Căldare + suf. -ărie. Vezi definitia »

POSÉSIE s.f. v. posesiune. Vezi definitia »