CIANOGÉN s. n. (Chim.) Cian. [Pr.: ci-a-] – Din fr. cyanogène. Vezi definitia »

ANTIPATOGÉN, -Ă adj. care combate boala. (< engl. antipathogen) Vezi definitia »

RAHITIGÉN, -Ă adj. care cauzează sau favorizează rahitismul. (< fr. rachitigène) Vezi definitia »

SILÉN, sileni, s. m. Nume dat, în mitologia greacă, satirilor bătrâni; p. ext. persoană în vârstă care, sub o înfățișare grotescă, ascunde o înțelepciune ironică. – Din lat. Silenus, fr. Silène. Vezi definitia »

OLIGOFRÉN, -Ă adj., s.m. și f. (Suferind) de oligofrenie. [< fr. oligophrène]. Vezi definitia »