IZOGÉN, -Ă adj. (Biol.; despre țesuturi) Care are aceeași origine embrionară cu un alt țesut. [Var. isogen, -ă adj. / < germ. isogen, cf. gr. isos – egal, lat. genus – gen]. Vezi definitia »

PLEISTOCÉN s.n. (Geol.) Prima epocă (serie) a cuaternarului, caracterizată din punct de vedere climatic prin alternanța intervalelor reci (glaciații) cu intervale calde (interglaciații); glaciar; diluviu. // adj. Care aparține acestei epoci; diluvian. [Pron. ple-is-. / < fr. pléistocène, cf. gr. pleistos – cel mai, kainos – nou]. Vezi definitia »

TURKMÉN, -Ă, turkmeni, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care face parte din populația de bază a Turkmeniei sau este originară de acolo. 2. Adj. Care aparține Turkmeniei sau turkmenilor (1), privitor la Turkmenia sau la turkmeni, originar din Turkmenia. ♦ (Substantivat, f.) Limba vorbită de turkmeni (1). – Din rus. turkmen, fr. turkmène. Vezi definitia »

ELECTROGÉN, -Ă adj. Producător de energie electrică. ◊ Grup electrogen = grup format dintr-un motor și un generator de curent electric. [< fr. electrogène, cf. fr. électro-, gr. gennan – a produce]. Vezi definitia »

crámen s.n. (înv.) piele de miel din oi de Crimeea. Vezi definitia »