Definita cuvantului ecart
ECÁRT s. n. distanța dintre două valori oarecare dintr-un șir de măsurători efectuate asupra aceleiași mărimi; interval, depărtare; abatere. ◊ diferență. ◊ variație. ♦ ~ de viteză = diferența dintre viteza minimă și cea maximă în zbor orizontal a unui avion. ◊ diferența maximă dintre densitățile optice ale unui negativ fotografic. (< fr. écart)

Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu ecart
sfert, sferturi s. n. (tox.) doză obișnuită de heroină vândută pe stradă (aproximativ 0,25 grame). Vezi definitia »
COURT s.n. (Sport) Teren (de tenis). [Pron. cort, pl. -uri. / < engl. court]. Vezi definitia »
CAMAMBÉRT s.n. Un fel de brânză grasă cu coaja subțire, fabricată după o rețetă franțuzească de la Camembert. [Scris și camembert. / < fr. camembert, cf. Camembert – localitate în Normandia]. Vezi definitia »
BROCÁRT, brocarturi, s. n. Stofă cu flori sau ornamente țesute cu fire de aur, de argint sau de mătase. – Fr. brocart. Vezi definitia »
DEȘÉRT, -ÁRTĂ, (1) deșerți, -arte, adj., (II) deșerturi, s. n. I. Adj. 1. Care nu conține nimic în interior; gol. 2. (Despre terenuri, țări, regiuni) Lipsit de vietăți și de vegetație; pustiu. ♦ Nelocuit, nepopulat. 3. Fig. Lipsit de temei; amăgitor. 4. Fig. Fără rezultat; nefolositor, zadarnic. II. S. n. 1. Spațiu gol; pustietate. ◊ Loc. adv. În deșert = a) (în legătură cu privirea) în gol, fără țintă; b) în van, zadarnic. 2. Regiune cu climă aridă, cu ploi extrem de puține, în care viața vegetală și animală este foarte redusă, iar populația foarte rară; pustiu; 3. (În limbajul bisericesc; în expr.) A lua în deșert = a batjocori; a nesocoti. 4. (Pop.) Partea scobită a corpului la animale cuprinsă între ultima coastă și osul șoldului. – Lat. (I) desertus, (II) din lat. desertum, fr. désert. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z