DISPENSATÓR, -OÁRE, dispensatori, -oare, adj. (Rar) Care distribuie, care dă fiecăruia partea sa. – Din fr. dispensateur, lat. dispensator, -oris. Vezi definitia »

PÂRÂTÓR, -OÁRE, pârâtori, -oare, adj., s. m. și f. (Persoană) care pârăște (1), care are obiceiul să pârască; (persoană) care denunță, delator. – Pârî + suf. -tor. Vezi definitia »

PALPATÓR s. n. 1. organ sensibil al unui aparat de măsurat și de control, care sesizează neregularitățile unei suprafețe. 2. dispozitiv al unei mașini agricole pentru urmărirea neregularităților terenului, a modului de dispunere a plantelor, în scopul reglării poziției organelor de lucru ale mașinii. 3. dispozitiv de comandă automată a mecanismului de alimentare a mașinii de țesut cu fir de bătătură. (< it. palpatore) Vezi definitia »

USTURĂTÓR, -OÁRE, usturători, -oare, adj. Care ustură, care produce usturime. ♦ Fig. Care provoacă o durere sufletească, o jignire; tăios, caustic, incisiv. – Ustura + suf. -ător. Vezi definitia »

PRESORECEPTÓR s. m. terminație nervoasă în peretele unui vas sangvin, sensibilă la presiunea sângelui; baroreceptor. (< fr. presso-récepteur) Vezi definitia »