CARP¹ s. n. ansamblu de opt oase mici, care alcătuiesc articulația dintre antebraț și palmă. (< fr. carpe, gr. karpos) Vezi definitia »

EPICÁRP, (rar) epicarpuri, s. n. Membrană externă, subțire, constituită dintr-unul sau din două straturi de celule, care acoperă fructul unei plante; exocarp, pieliță. – Din fr. épicarpe. Vezi definitia »

BLASTOCÁRP, -Ă I. adj. cu fruct germinat în interiorul pericarpului. II. s. m. mugur florifer. (< fr. blastocarpe) Vezi definitia »

METACÁRP s. n. porțiune a scheletului mâinii cuprinsă între carp și falange. ◊ os, baza fluierului la picioarele anterioare ale unor animale. (< fr. métacarpe) Vezi definitia »

MONOCÁRP, -Ă adj. (Despre plante) Care înflorește și fructifică o singură dată în cursul ciclului de dezvoltare. [Cf. gr. monos – unic, karpos – fruct]. Vezi definitia »