ȘIRÃ, s.f. 1. Cãpițã sau claie de fân; formațiunea sub care se așeazã/ clãdește fânul intr-o anumitã formã tronconicã, spre a se pãstra pentru iarnã. 2. Denumirea popularã pentru coloana vertebralã. Ex. Șira spinãrii. Vezi definitia »

EMÍR s.m. 1. Titlu dat guvernatorilor unor țări musulmane. 2. Titlu dat de turci acelora care pretind că se trag din neamul lui Mahomed. [Cf. fr. émir, ar. amir – prinț]. Vezi definitia »

CLISTÍR, clistire, s. n. (Pop.) 1. Irigator. 2. Clismă. – Din ngr. klistír. Vezi definitia »

MENHÍR, menhire, s. n. Monument megalitic (funerar sau de cult, întâlnit mai ales în provincia Bretagne și în sudul Angliei) de la sfârșitul epocii neolitice, construit dintr-un bloc înalt de piatră necioplită, așezat vertical, izolat sau în grup. – Din fr. menhir. Vezi definitia »

BAȘKÍR, -Ă, bașkiri, -e, s. m. și f. 1. S. m. și f. (La pl.) Populație turcică din Republica Autonomă Bașkiria; (și la sg.) persoană care aparține acestei populații. 2. Adj. Care aparține R.A. Bașkiria sau bașkirilor (1), care privește R.A.Bașkiria sau pe bașkiri. – Din rus. bașkir. Cf. fr. bachkir. Vezi definitia »