BIOGÉN, -Ă I. adj. 1. esențial pentru menținerea vieții. 2. produs prin acțiunea organismelor vii. II. s. n. preparat din culturi de bacterii, care îmbogățește solul în azot, folosit pentru a spori productivitatea leguminoaselor. (< fr. biogène) Vezi definitia »

poleájen, poleájene, s.f. (reg.) 1. loc șes la marginea unei păduri sau a unui deal. 2. pantă lungă a unui drum. Vezi definitia »

TIOFÉN s. n. substanță organică, cu însușiri asemănătoare benzenului, din gudroanele cărburilor de pământ. (< fr. thiofène) Vezi definitia »

-MEN v. -man². Vezi definitia »

GREEN s.n. (Anglicism) Peluză, loc semănat cu gazon pentru jocul de tenis sau de golf. [Pron. grin. / < engl., fr. green]. Vezi definitia »