BARORECEPTÓR ({s} baro + lat. receptor „primitor”) s. m. (FIZIOL.) Formațiune nervoasă senzitivă care înregistrează modificările de presiune cu punct de plecare în mediul exterior sau interior (b. de la nivelul tegumentului, din mușchi, tendoane, articulații), precum și variațiile presiunii sanguine (b. din atrii, ventriculul stîng, sinusul carotidian, aorta etc.). Vezi definitia »

STRIGĂTÓR, -OÁRE, strigători, -oare, adj., s. m. 1. Adj. Care strigă; fig. care se remarcă, iese în evidență (mai ales prin aspecte sau efecte negative); izbitor; evident. ◊ Expr. Strigător la cer, se spune despre ceva de o gravitate deosebită, care revoltă, indignează sau despre ceva care trebuie luat neapărat în seamă, care este evident. 2. S. m. (Înv. și pop.) Crainic, vestitor. – Striga + suf. -ător. Vezi definitia »

CISTOFÓR, -Ă s.m. și f. (Ant.) Cel care purta un coș sacru la serbările în cinstea lui Bachus. [< lat. cistophorus, cf. fr. cistophore]. Vezi definitia »

CORAPORTÓR, coraportori, s. m. Persoană care prezintă un coraport. – Co- + raportor. Vezi definitia »

pridăditór, pridăditoáre, s.m. și f. (înv.) trădător, vânzător. Vezi definitia »