Definita cuvantului empirism
EMPIRÍSM s. n. 1. concepție în filozofie care consideră experiența senzorială ca sursă fundamentală a cunoașterii, negând valoarea abstracțiilor. ♦ ~ logic = variantă a neopozitivismului care admite numai enunțurile logice verificabile în mod nemijlocit prin percepțiile fiecărui subiect în parte; ~ social = orientare sociologică recentă din SUA care, renunțând la orice teorie, procedează la studiul direct al fenomenelor sociale concrete pe baza unor ipoteze restrânse. 2. folosirea exclusivă a experienței într-o activitate. (< fr. empirisme)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu empirism
EXTREMÍSM s.n. Atitudine (politică) caracterizată prin idei, păreri exagerate, unilaterale. [< fr. extrémisme]. Vezi definitia »
IDILÍSM s. n. 1. Caracteristică a ceea ce este idilic; caracter rustic-idealizat al unei opere literare sau al unei literaturi. 2. Caracter romanțios, sentimental al unei opere de artă. 3. Preferință pentru elemente idilice. – Idilă + suf. -ism. Vezi definitia »
INDETERMINÍSM s.n. Concepție antiștiințifică, idealistă, care neagă existența legilor obiective ale dezvoltării, absolutizează întâmplarea, ignorând necesitatea, contestă principiul cauzalității și afirmă că mersul lucrurilor și activitatea oamenilor sunt expresia unei abstracte „libertăți de voință”. [< fr. indéterminisme]. Vezi definitia »
VULGARÍSM s. n. expresie, cugetare vulgară. (< fr. vulgarisme) Vezi definitia »
NEOARISTOTELÍSM s.n. (Fil.) Denumire dată aristotelismului Renașterii, opus celui scolastic. [< fr. néo-aristotélisme]. Vezi definitia »