SUPERHETERODÍNĂ s.f. Radioreceptor în care oscilațiile produse de unda recepționată sunt amplificate prin combinarea cu cele ale unui oscilator local. [< fr. superhétérodyne]. Vezi definitia »

DENTÍNĂ s. f. Substanță proteică, bogat mineralizată, care formează masa principala a dintelui; ivoriu. – Din fr. dentine. Vezi definitia »

sidélcă, sidélci, s.f. (reg.) 1. perniță care se pune sub cureaua hamului de pe spinarea calului, pentru ca animalul să nu se rănească. 2. scaun pe care stă țesătoarea la războiul de țesut. Vezi definitia »

MODANATÚRĂ s.f. v. modenatură. Vezi definitia »

GIRUÉTĂ s. f. instrument meteorologic pentru măsurarea direcției și intensității vântului; anemoscop. (< fr. giruette) Vezi definitia »