RADICÁȚIE s. f. Dispoziție a rădăcinilor unei plante. – Din fr. radication. Vezi definitia »

ARGUMENTÁȚIE, argumentații, s. f. Argumentare. [Var.: (înv.) argumentațiúne s. f.] – Fr. argumentation (lat. lit. argumentatio, -onis). Vezi definitia »

podnójie (podnójii), s. f. – Scăunel. Sl. podŭnožije (Tiktin). Sec. XVI-XVII, înv. E dubletul lui podnoje, s. f. (tălpig), din același cuvînt sl., al lui podnoșcă, mai frecvent în formă de pl. podnoști, s. f. (tălpig), din rus. podnožka sau bg. podnožki (Conev 61); al lui potnog, s. n. (pedală la războiul de țesut), din sl. podŭnogŭ; și al lui pîrnojie, s. f. (pămînt nelucrat), din bg., sb. podnožie „cîmp la poalele munților” (Candrea). Vezi definitia »

SAMAVOLNICÍE, samavolnicii, s. f. Faptul de a acționa după bunul plac, nesocotind și încălcând voința și drepturile altora; act samavolnic. – Samavolnic + suf. -ie. Vezi definitia »

ANURÍE s. f. Încetare a urinării (simptom al unor boli de rinichi). – Fr. anurie (< gr.). Vezi definitia »