AUTOCOMBÍNĂ, autocombine, s. f. Combină autopropulsată. [Pr.: a-u-] – Auto¹- + combină. Vezi definitia »

RAMÉZĂ s. f. mașină pentru întinderea în lățime și uscarea țesăturilor. (< fr. rameuse) Vezi definitia »

năglúgă s.f. (reg.) emfizem pulmonar. Vezi definitia »

VALÉNȚĂ, valențe, s. f. 1. (Chim.) Mărime care indică capacitatea de combinare a elementelor și a radicalilor și care reprezintă numărul atomilor de hidrogen (sau de echivalenți ai acestuia) cu care se poate combina atomul elementului sau radicalul respectiv. ◊ Liniuță de valență (și eliptic) = semn grafic care marchează în formulele chimice legătura dintre atomii moleculelor. ♦ Forță de legătură între doi atomi ai unei molecule. 2. Fig. Însușire, posibilitate (de dezvoltare). – Din fr. valence. Vezi definitia »

EXOSFÉRĂ, exosfere, s. f. Strat atmosferic situat la o altitudine de peste 1000 km deasupra pământului. – Din fr. exosphère. Vezi definitia »