Definita cuvantului epocă
ÉPOCĂ s. f. 1. perioadă din istorie marcată prin anumite evenimente și trăsături specifice importante. ♦ a face ~ = a se impune la un anumit moment, a lăsa o amintire durabilă. 2. timp, moment, vreme (când se repetă ceva periodic). 3. subdiviziune a unei perioade geologice. (< fr. époque, gr. epokhe)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu epocă
UNIPÁRĂ I. adj., s. f. (femeie) care a născut un singur copil; (femelă) care naște un singur pui. II. adj. (despre inflorescențe) la care, de sub floarea terminală, pornește o singură axă florală laterală. (< fr. unipare) Vezi definitia »
ENCEFALÍNĂ s. f. (Biol.) Proteină din creier cu acțiune calmantă asupra durerilor. – Din fr. encéphaline. Vezi definitia »
AÓRTĂ s.f. 1. Arteră principală care pleacă din ventriculul stâng al inimii. 2. Vas pulsator cu funcție de inimă, existent la unele animale nevertebrate. [Pron. a-or-. / < fr. aorte, cf. gr. aorte – vână]. Vezi definitia »
MINÚSCULĂ, minuscule, s.f. – V. minuscul (2) [DEX'98] Vezi definitia »
IREUȘÍTĂ s.f. (Liv.) Nereușită, insucces. [Pron. -re-u-. / cf. fr. irréussite]. Vezi definitia »