MARGHÍLĂ s. f. movilițe emisferice de pe suprafețele orizontale superioare din regiunile muntoase. (< fr. margouillis) Vezi definitia »

COVÉRTĂ, coverte, s. f. Puntea superioară a unei nave; punte de manevră. – Din it. coverta. Cf. ngr. kuvérta. Vezi definitia »

LUSTRUIÁLĂ, lustruieli, s. f. 1. Lustruire; p. ext. lustru¹. 2. Fig. Aparență de cultură, de civilizație; spoială. – Lustrui + suf. -eală. Vezi definitia »

MÂNECÚȚĂ, mânecuțe, s. f. 1. Diminutiv al lui mânecă (1). 2. (La pl.) Un fel de manșete (detașabile) lungi până la cot, care se poartă peste mâneci, pentru a le proteja. [Var.: (reg.) mânicúță s. f.] – Mânecă + suf. -uță. Vezi definitia »

METASOMATÓZĂ s. f. transformare a materiei în procesul de formare a mineralelor; transformare a unui corp în alt corp. (< fr. métasomatose) Vezi definitia »