PETÚNIE, petunii, s. f. Plantă erbacee decorativă din familia solanaceelor, cu tulpina înaltă și cu flori mari, diferit colorate și plăcut mirositoare, care au corola în forma de pâlnie (Petunia hybrida). – Din fr. pétunia. Vezi definitia »

HIPOMETROPÍE s.f. (Med.) Alterare a puterii de refracție a ochiului, datorită căreia imaginea se formează înaintea retinei; miopie. [Gen. -iei. / < fr. hypométropie, cf. gr. hypo – sub, metron – măsură, ops – vedere]. Vezi definitia »

SECRÉȚIE, secreții, s. f. (Fiziol.) 1. Produs lichid sau solid rezultat din activitatea celulelor glandulare. ◊ Glandă cu secreție internă = glandă care varsă materia secretată în circuitul sangvin. Glandă cu secreție externă = glandă care elimină materia secretată prin pori sau prin alte orificii externe. 2. Proces de formare și de eliminare a produșilor de secreție (1). [Var.: secrețiúne s. f.] – Din fr. sécrétion, lat. secretio, -onis. Vezi definitia »

OSCULÁȚIE s. f. (Mat.) Contact mai strâns decât contactul de tangență între o curbă sau o suprafață și altă curbă sau suprafață. – Din fr. osculation. Vezi definitia »

MĂGĂOÁIE, măgăoi, s. f. (Pop.) 1. Sperietoare de păsări. 2. Ființă imaginară enormă (și urâtă).; matahală; namilă. 3. Fig. Sirenă (de semnalizare). [Var.: magaoáie s. f.] – Et. nec. Vezi definitia »