APSÍDĂ apside, s. f. Fiecare dintre cele două puncte extreme ale axei mari a orbitei pe care un corp ceresc o descrie în jurul altuia – Fr. apside (lat. lit. apsis, -idis). Vezi definitia »

FRÁNJĂ s. f. v. franj. Vezi definitia »

COLUMÉLĂ s.f. 1. (Arheol.) Coloană funerară mică. 2. (Biol.) Organ animal sau vegetal în formă de coloană. ♦ Coloană spiralată care constituie axa după care este răsucită cochilia moluștelor gasteropode. [Cf. fr. columelle, lat. columella]. Vezi definitia »

miérlă (miérle), s. f. – Pasăre cîntătoare (Turdus merula). – Mr. ńerlă, ńirlă, megl. (m)ńierla, istr. merlę. Lat. mĕrŭla (Pușcariu 1073; Candrea-Dens., 1104; Iordan, Dift., 95; REW 5534; Bărbulescu, Arhiva, XXX, 62 și XXXIX, 61), cf. it., prov., cat. merla, fr. merle, sp. mirla, port. miero. Fonetismul normal ar cere un rezultat *miarlă, cf. herba › iarbă; reducerea ia › ie, s-a explicat diferit, prin influența formelor cu diftong aton, ca mierloi (Candrea-Dens., 1104), din pl. mierle (Pascu, Beiträge, 18) sau de la un alb. mierlë (Pascu, Arch. Rom., IX, 320). – Der. mierloi, s. m. (bărbătușul mierlei); mierlesc, adj. (Olt., varietate de struguri). Vezi definitia »

NEFROPTÓZĂ, nefroptoze, s. f. (Med.) Boală caracterizată prin deplasarea rinichiului. – Din fr. néphroptôse. Vezi definitia »