ALBIȘÓR, -OÁRĂ, albișori, -oare, adj., s. m. și f. I. Adj. Diminutiv al lui alb; albior. II. S. m. și f. (Iht.) Obleț. III. S. m. 1. Nume dat unor bureți comestibili. 2. (Pop.; la pl.) Bani de argint. IV. S. f. Albitură (2). 2. Varietate de viță de vie cu struguri albi. – Alb + suf. -ișor. Vezi definitia »

ciupitor, ciupitori s. m. hoț mărunt. Vezi definitia »

NAUFRAGIATÓR, -OÁRE s.m. și f. Locuitor de coastă care, prin semnale false sau prin alte mijloace, provoacă naufragierea corăbiilor pentru a le jefui. [Pron. na-u-fra-gi-a-. / după fr. naufrageur]. Vezi definitia »

PIEPTIȘÓR, pieptișoare, s. n. Diminutiv al lui piept; pieptuț. – Piept + suf. -ișor. Vezi definitia »

SPORANGIOFÓR s.m. Suport care poartă sporangele. [Pron. -gi-o-. / < fr. sporangiophore, cf. sporange, gr. phoros – care poartă]. Vezi definitia »