CORELÁȚIE s. f. 1. relație reciprocă între lucruri sau fenomene; interdependență. ◊ relație de reciprocitate între cuvinte sau unități sintactice, în cadrul propoziției sau frazei. 2. raport de excludere între termeni care contractează aceeași relație în mod alternativ. ◊ (mat.) transformare biunivocă prin care unui punct îi corespunde un plan, și reciproc, deci unei drepte, o dreaptă. ♦ coeficient de ~ = mărime măsurând relația de similitudine între doi factori. (< fr. corrélation, lat. correlatio) Vezi definitia »

RADICULALGÍE s. f. durere surdă și continuă, datorită unei inflamații a rădăcinilor nervilor cranieni sau rahidieni. (< fr. radiculalgie) Vezi definitia »

ESTEZIOMETRÍE, esteziometrii, s. f. (Metodă de) măsurare a sensibilității tactile prin stabilirea distanței minime la care vârfurile esteziometrului, aplicate pe piele, determină două senzații distincte. [Pr.: -zi-o-] – Din fr. esthésiométrie. Vezi definitia »

ASTROFOTOGRAFÍE s.f. Parte a astrofizicii care folosește fotografia ca metodă și mijloc de investigație pentru determinarea (numărului) aștrilor. [Gen. -iei. / cf. fr. astrophotographie, germ. Astrophotographie]. Vezi definitia »

ianuárie s. m. – Prima lună a anului, gerar. – Var. (rară) ianuariu. Sl. januariĭ. Este dublet de la ghenarie (var. ghen(u)ar), s. m., din sl. gen(ν)ariĭ. Sec. XVII, înv. Vezi definitia »