COLOCÁZIE, colocazii, s. f. Plantă tropicală cu frunze foarte mari, cu rizomul bogat în feculă, cultivată la noi ca plantă ornamentală de interior (Colocasia antiquorum) – Din lat. Colocasia [antiquorum], numele științific al plantei. Vezi definitia »

FILICOLOGÍE s. f. studiu științific al ferigilor. (< fr. filicologie) Vezi definitia »

PNEUMOENCEFALOGRAFÍE s. f. procedeu radiologic de explorare a sistemului nervos central, folosind aerul ca mediu de contrast; encefalografie gazoasă. (< fr. pneumoencéphalographie) Vezi definitia »

ZEȚĂRÍE, (2) zețării, s. f. 1. Meseria de zețar. 2. Sală în care lucrează zețarii într-o tipografie; culegătorie. – Zețar + suf. -ie. Vezi definitia »

DOCIMAZÍE, docimazii, s. f. Examen de laborator care urmărește să stabilească (în medicina judiciară) cauzele morții cuiva. – Din fr. docimasie. Vezi definitia »