PLURALÍSM s. n. 1. concepție filozofică potrivit căreia universul ar fi format dintr-o pluralitate de esențe izolate, independente una de alta. ◊ orice concepție care, într-un domeniu determinat, admite o multitudine de factori echivalenți, de principii etc. ce fac posibile căi diferite de dezvoltare a societății. 2. principiu al democrației potrivit căruia funcționarea acesteia, garantarea drepturilor și libertăților sunt condiționate de existența mai multor forțe politico-sociale. (< fr. pluralisme) Vezi definitia »

NEOJUNIMÍSM s. n. Școală estetică existentă între cele două războaie mondiale care reactualizează principiile junimiste. [Pr.: ne-o-] – Neo- + junimism. Vezi definitia »

SPASM, spasme, s. n. Contracție involuntară bruscă (și violentă) a unui mușchi sau a unui grup de mușchi; convulsie. ♦ Grimasă. [Pl. și: spasmuri] – Din fr. spasme. Vezi definitia »

MONOMORFÍSM s.n. (Mat.) Homomorfism injectiv. [Cf. gr. monos – unic, morphe – formă]. Vezi definitia »

MARXÍSM-LENINÍSM s.n. (În ideologia marxistă) Ideologia revoluționară a clasei muncitoare, reprezentând o concepție științifică unitară, armonioasă despre natură, societate, om și gândire, fondată de K. Marx și F. Engels, îmbogățită și dezvoltată de V. I. Lenin. [< rus. marksizm-leninizm]. Vezi definitia »