FASCÍSM s. n. Ideologie apărută în Europa după primul război mondial, care a stat la baza unor partide de extremă dreaptă, caracterizându-se prin naționalism extremist, misticism, violență, demagogie socială etc.; regim politic instaurat pe baza acestui curent. – Din it. fascismo, fr. fascisme. Vezi definitia »

SPONTANEÍSM s. n. caracter spontan; spontaneitate. ◊ concepție și practică ce neagă necesitatea și rolul organizării în lupta politică împotriva puterii dominante, absolutizând forța și eficiența acțiunii spontane. (< fr. spontanéisme) Vezi definitia »

CRETINÍSM s. n. boală gravă cauzată de tulburări funcționale ale glandei tiroide, care se manifestă prin anomalii fizice, degenerescență, insuficiență mintală etc. (< fr. crétinisme) Vezi definitia »

PROZELITÍSM s. n. 1. zel în a face prozeliți. 2. devotament fanatic față de o religie, ideologie, doctrină. (< fr. prosélytisme) Vezi definitia »

MERCANTILÍSM s. n. 1. doctrină economică practicată de o serie de țări europene în sec. XV-XVIII, care considera că avuția socială rezidă în acumularea de bani. 2. spirit negustoresc, comercial; preocupare de a câștiga bani prin orice mijloace. (< fr. mercantilisme) Vezi definitia »