OCULTÁȚIE s. f. 1. eclipsare temporară a unui astru datorită interpunerii unui alt astru între acesta și observator. 2. dispariție a ceva; disimilare. ◊ (mar.) acoperirea temporară a luminii unui far prin interpunerea unui ecran. (< fr. occultation, lat. occultatio) Vezi definitia »

EXORÁȚIE s. f. rugă, implorare cu scopul de a îndupleca pe cineva. (< lat. exoratio, fr. exoration) Vezi definitia »

FILANTROPÍE s.f. Caritate, dărnicie, binefacere (făcută în folosul celor săraci). [Gen. -iei. / cf. fr. philanthropie]. Vezi definitia »

gonoreácție s.f. Reacție serologică permițând decelarea infectării organismului de gonococ. (< fr. gonoréaction) Vezi definitia »

GIMÍE, gimii, s. f. V. ghimie. Vezi definitia »