LECTÍCĂ s.f. Pat sau scaun portativ acoperit, purtat de cai sau de oameni (sclavi) și folosit în antichitate, în evul mediu și astăzi în unele țări coloniale ca mijloc de locomoție pentru cei bogați; litieră. [Acc. și léctică, pl. -ci, -ce. / < lat. lectica]. Vezi definitia »

HÁZNĂ, hazne, s. f. (Reg.) Folos. – Din magh. haszon. Vezi definitia »

SANTÍNĂ, santine, s. f. Spațiu în fundul unei nave, unde se strâng apele de condensare, de infiltrație etc. (care sunt eliminate apoi cu ajutorul pompelor). – Din fr. sentine. Vezi definitia »

TÂRLULÍȚĂ, târlulițe, s. f. Târlioară. – Din târlă + suf. -ul-iță. Vezi definitia »

arzoaică, arzoaice, s. f. femeie senzuală Vezi definitia »