STIHOMETRÍE s. f. diviziune a unei lucrări literare în versuri. (< fr. stichométrie) Vezi definitia »

CENESTOPATÍE (‹ fr.) s. f. Tulburare a cenesteziei, constînd în trăirea unor impresii penibile privind starea organică generală sau parțială (senzație de jenă și de rea funcționare organică, senzații de furnicături, arsuri etc.) care au mai puțin o semnificație obiectivă, cît una subiectivă, ele fiind exprimate ca simptome ale unei presupuse maladii. Vezi definitia »

TIMÍE s. f. (Psih.) Stare afectivă obișnuită a unui individ. – Din lat., engl. thymia. Vezi definitia »

TOXINOTERAPÍE s. f. tratament cu ajutorul unor toxine. (< fr. toxinothérapie) Vezi definitia »

REFLÉCȚIE s. f. meditație, cugetare. ◊ (fil.) cunoaștere a proceselor care se petrec înăuntrul conștiinței; întoarcere a conștiinței asupra ei înseși. (< fr. réflexion, lat. reflexio, germ. Reflexion) Vezi definitia »