SINGURĂTÁTE, (2) singurătăți, s. f. 1. Faptul de a fi singur (1); starea celui care trăiește singuratic (1); spec. izolare morală. 2. Loc retras pe unde oamenii nu umblă deloc sau trec foarte rar; loc pustiu, lipsit de oameni (și de animale); pustietate; p. ext. izolare. – Singur + suf. -ătate. Vezi definitia »

DEXTERITÁTE s. f. 1. dibăcie, îndemânare, abilitate. 2. (în trecut) fiecare dintre disciplinele de învățământ considerate de mai mică importanță (muzica, desenul etc.). (< fr. dextérité, lat. dexteritas) Vezi definitia »

UNICITÁTE s. f. faptul, însușirea de a fi unic. (< fr. unicité, it. unicità) Vezi definitia »

pârâșéște adv. (înv.; în expr.) a sta pârâșește cuiva = a sta împotriva (cuiva) cu un pârâș; a se împotrivi. Vezi definitia »

ADEZIVITÁTE s.f. Proprietate a unui corp de a fi adeziv. [Cf. fr. adhésivité]. Vezi definitia »