SURÓU s. n. exostază care se formează la picioarele anterioare ale calului. (< fr. suros) Vezi definitia »

RADÓU, radouri, s. n. (Franțuzism înv.) Plută (pentru transportul pe apă). – Din fr. radeau. Vezi definitia »

MANTÓU s. n. 1. haină groasă de iarnă purtată de femei. 2. perdea de pluș în partea de sus a scenei pentru a micșora înălțimea portalului. 3. (herald.) ornament exterior al unei steme, dintr-o draperie de hermină. (< fr. manteau) Vezi definitia »

JABÓU s.n. Volan de dantelă (mai ales) la îmbrăcămintea femeiască, care atârnă pe piept ca o cravată. [< fr. jabot]. Vezi definitia »

RONDÓU² s.n. Poezie cu formă fixă cultivată în Franța în sec. XV-XVI, alcătuită dintr-o cvinarie, un catren și o sextină, în care versurile finale, mai scurte, ale ultimelor două strofe sunt de fapt începutul primului vers al poeziei. [Pron. -dou, pl. -uri. / < fr. rondeau]. Vezi definitia »