HÁBEAS CÓRPUS loc. s. (în legislația unor țări) drept care garantează libertatea individului, permițând celui arestat să compară în fața unui magistrat, care urmează să decidă asupra legalității arestării. (< lat. habeas corpus, să ai corpul /liber/) Vezi definitia »

RÁPTUS s. n. (Psih.) Impuls brusc și necontrolat care pune subiectul în situația de a îndeplini acte violente și grave. – Din fr., lat. raptus. Vezi definitia »

CÁRUS s. n. (med.) starea cea mai gravă, ultimă a comei. (< fr. carus) Vezi definitia »

NISTÁGMUS s. n. Stare patologică manifestată prin mișcări oscilatorii ritmice ale globilor oculari în toate direcțiile, din cauza contracțiilor mușchilor ochilor. – Din fr. nystagmus. Vezi definitia »

RÍCTUS s. n. strâmbătură a gurii provocată de o contracție a mușchilor feței sau de un râs forțat. (< fr., lat. rictus) Vezi definitia »