RÍCTUS, rictusuri, s. n. Contracție a mușchilor feței, care dă figurii expresia de râs crispat; strâmbătură a gurii provocată de această contracție, care apare în unele boli ale sistemului nervos și dă impresia de râs forțat. – Din fr., lat. rictus. Vezi definitia »

LÁPSUS s. n. incapacitate momentană de a-și aminti ceva. ◊ eroare accidentală în cursul vorbirii sau scrierii, folosirea unui cuvânt în locul altuia, datorită oboselii, emoției, neatenției etc. (< fr., lat. lapsus) Vezi definitia »

ANTITRÁGUS s. n. una dintre proeminențele pavilionului urechii, opusă și posterioară tragusului. (< fr. antitragus) Vezi definitia »

FÁVUS s.n. Îmbolnăvire a pielii (acoperite cu păr a) capului, cauzată de o ciupercă și constând din leziuni profunde, însoțite de distrugerea definitivă a firului de păr și de atrofia pielii care generează părul. [< fr. favus, cf. lat. favus – fagure]. Vezi definitia »

MIXOVÍRUS, mixovirusuri, s. n. (Med.) Grup de virusuri din care fac parte virusurile gripale, virusul orcionului etc. [Pl. și: (m.) mixovíruși] – Din fr. myxovirus. Vezi definitia »